NEPAL… never ending peace and love – nov 2017

8-24 Noiembrie 2017

Dacă mergi în Nepal și zbori dinspre Europa, să-ți iei loc în partea stângă a avionului la geam, așa vei putea avea primul contact cu munții Himalaya chiar înainte de a ajunge în Nepal, asta evident dacă va fi senin și dacă zbori ziua în zona munților.

Înainte de a începe sa citești articolul și să te uiți pe fotografii, te invit sa rulezi piesa aceasta în fundal, este o piesă ce se ascultă foarte des pe parcursul călătoriilor în Nepal și mai ales în trekking. În felul ăsta vei gusta mult mai intens din această călătorie 😉

Pot spune că în această tură foto cadourile naturii au început să vină încă din București când locurile în avion a doi participanți au fost schimbate de la clasa economic la clasa business, vândându-se toate biletele la clasa economic compania a mai vândut bilete la business la preț de economic astfel încât avionul să fie plin.

Kathmandu te întâmpină în primult rând cu un aeroport ce-ți dă impresia unei autogări vechi, însă nu simți o atmosferă dezolantă așa cum se întâmplă în astfel de locuri ci una de pace și liniște chiar daca uneori se aglomerează la procesul de luare a vizei.

M-am bucurat să întâlnesc un Kathmandu mai pașnic din punct de vedere al zgomotului stradal asta pentru că autoritățile au interzis claxonarea în Oraș. Imagineazăți cum într-un trafic în care poți face 2 ore pe un traseu normal de 15 minute (Bucureștenii își pot imagina ușor asta), aproape toate mașinile claxonează doar să atenționeze participanții în trafic, nimic agresiv… un haos la prima vedere dacă nu ai lniștea interioară a nepalezilor. În acest haos nu ai să întâlnești agresivitate, fiecare își face loc și este atent să nu lovească, nu există simțul proprietății benzii ca la noi și chiar ca în Europa (bă, vezi că intrii pe banda mea… și de aici o creativitate inimaginabilă în înjurături).

Activitatea fotografică are loc evident în zonele de interes turistic și zonele vechi ale orașului Thamel, Monkey Temple, Boudhanadh Stupa, Patan Durbar Square, Pashupatinath Temple pentru curajoși (locul de incinerare).

Ieșim la fotografiat înainte de răsărit pentru a ne bucura de străzile pustii ale orașului, deși localnicii obișnuiesc aici să se trezească destul de devreme, merg la temple să-și facă rugăciunile și apoi in treburile lor care încotro. Unele străzi te întâmpină la primele ore ale dimineții cu aromele bețelor parfumate. La prima vedere pare dezolant, clădiri vechi și unele în paragină… dacă devii mai atent realizezi că ăsta este farmecul locului, totul se întâmplă pe stradă, rugăciunile se fac afară, comerțul majoritar este stradal, gogoșile de la micul dejun se fac afară… toate acestea te umple de viață și energie.

Ar mai fi multe de spus dar las imaginile să completeze cuvintele…

Bhaktapur – sau altfel spus „Locul devotaților” se afla la 13 km de Kathmandu. Bhaktapur are cele mai bine conservate curți ale palatelor fiind și patrimoniu UNESCO. În momentul în care ajungi aici intri într-o atmosferă armonioasă, liniștită… abia acum îți dai seama cât de aglomerat și agitat este Kathmandu-ul în comparație cu Bhaktapur. Am venit pentru a treia oară aici și am descoperit locuri absolut noi și sunt convins că data viitoare se va întâmpla la fel 🙂

 

Sate tradiționale în drum spre Pokhara

Pokhara este punctul de plecare în trekking-uri pentru zona Annapurnei, însă până aici treci prin multe alte locuri ce merită văzute. De exemplu să te oprești să faci rafting pe râul Trishuli sau să te plimbi prin satele locale unde noi am fost primiți cu drag să vedem curtea unei familii care ne-a servit cu lapte fiert.

Orezul este aliment de baza în Nepal iar perioada în care am fost noi deja era cules. Am avut norocul să întâlnim o comunitate de oameni la strânsul și bătutul spicelor de orez.

 

Munții Himalaya

Se spune că trebuie să vezi acești munți măcar o dată în viață, iar după ce-i vezi prima dată te atrag ca un magnet să revii din nou si din nou.

E o mare bucurie să faci trekking din sat în sat, uneori este atât de greu să tot urci trepte încât îți vine să renunți și de aici apare frumusețea, ceva din tine continuă să meargă mai departe, și nu oricum… în bucurie. Cred că de aici apare și transformarea celor care ajung aici. Se spune că atunci când mergi la munte te încarci cu energie, aici ai sentimentul ca depui tu toată energia însă o depui pe cea de care nu mai ai nevoie, te eliberezi de nici nu-ți dai seama de câte lucruri vechi doar pentru a face loc noului să te cuprindă, și nu oricum… cu bucurie.

Traseul nostru a fost de la Nayapul la Uleri 2100m (porțiunea cea mai dificilă din traseu cu 12km parcurși, 1100m urcare și cca. 6 ore de mers… iar ultima porțiune cu urcare continuă pe trepte), apoi Ghorepani (2870m) de unde am mai urcat pentru apus și răsărit la Poon Hill 3210m. Din Ghorepani ne-am continuat drumul la Tadapani 2700m locul de unde o parte din participanți au schimbat traseul și au urcat în siguranță până la Annapurna Base Camp, iar noi ne-am continuat drumul spre unul dintre cele mai îndrăgite locuri Ghandruk. Ultima destinație din trekking, evident la mama Uma în satul Hemjakot.

Chitwan National Park

Două zile aici am fost ca într-o vacanță bine meritată după cele șase zile de trekking. O junglă unde sigur vezi crocodili pe râu și ai mari șanse să întâlnești rinoceri și căprioare… despre tigru se vorbește mult însă doar atât, poate ceva urme în traseul prin junglă.

Plimbarea pe râu cu un caiac de 12-14 locuri este o adevarată bucurie la primele ore ale dimineții.

Everest

Tura foto se încheie la înălțime și la propriu, zburăm cu un avion de 18 locuri al companiei Buddha Air până aproape de vârful Everest 8.848m și avem ocazia pe rând să facem fotografii chiar din cabina pilotului.

 

Mulțumesc din suflet tuturor celor care au făcut posibilă această tură foto alături de care am trăit momente intense de bucurie, efort, dăruire și alături de care ne-am creat amintiri întipărite adânc în sufletele noastre.

Mulțumesc din suflet tuturor participanților care au făcut posibilă această tură: Iulian, Diana, Florin, Bert, Basu, Arabella, Andrei, Ela, Andrei Arizona, Edy, Mariana, Pascal și Elena… am ajuns într-o țară săracă din care am plecat mai bogați sufletește.

Îți mulțumesc din suflet și ție cititorule că ai ajuns la finalul acestei povești, și dacă mai citești încă aceste rânduri înseamnă că ai dat dovadă de răbdare și-ți propun să-mi trimiți un mail la adresa danmirica12@gmail.com să-mi spui ce fotografie îți place din acest post iar eu ți-o voi trimite printată pe format canvas în luna Ianuarie – valabil doar primului cititor care trimite email-ul și nu este valabil participanților în tura foto – primul cititor a fost Ioana Mitrache… Felicitări Ioana!

Fotografii cu participanții aici.

Alte articole despre Nepal:

Înapoi în Nepal pentru a treia oară

Trekking in Nepal – Annapurna Base Camp

Vipassana – Lumbini, Nepal

Echipament folosit: Canon 5D Mark III, 17-40mm f4L, 70-200mm f4L, 35mm f1.4L, 100mm f2.8 Macro

Share it if you enjoy it: